Horaţiu Mocian îşi trăieşte visul american în Târgu-Mureş

În urmă cu aproape cinci ani termina facultatea, iar în CV-ul lui se regăsesc deja două poziţii de CEO. Mai mult, pe primele locuri în topul recomandărilor primite pe profilul lui de LinkedIn se află categoriile „start-up”şi  „antreprenoriat”. Horaţiu Mocian este un tânăr antreprenor din Târgu-Mureş, şcolit în Londra şi pregătit să cucerească Statele Unite.

Cum a început cariera ta?

Încă din primul an de facultate am început să-mi dedic destul de mult timp antreprenoriatului. Împreună cu Ovidiu Dan, un fost coleg de liceu care acum lucrează la Microsoft, în Seattle, am demarat, în ianuarie 2006, un proiect de cercetare numit Newistic, care agrega articole în mai multe limbi de pe site-uri de ştiri sau bloguri. Chiar dacă a început ca un proiect tehnic, am continuat să lucrăm la el de-a lungul facultăţii, în speranţa de a-l transforma într-un startup. După un master de un an în Londra, m-am întors în ţară şi am decis să lucrez full-time la Newistic. Din cauza programului încărcat, pe perioada masterului am lucrat doar part-time la Newistic.

Când te-ai decis să te apuci de antreprenoriat?

Cariera mea s-a confruntat cu antreprenoriatul. Spuneam înainte că am început să lucrez la un proiect, Newistic, încă din primul an de facultate. Atunci a avut loc un eveniment care m-a convins de importanţa antreprenoriatului. Era vorba de un concurs de planuri de afaceri organizat în Bucureşti, numit ICUBE. Ca parte din concurs am avut o sesiune de training cu antreprenori consacraţi din IT şi am câştigat o călătorie în SUA – în Boston şi Silicon Valley, pentru a întâlni antreprenori, investitori şi firme de tehnologie de acolo. Chiar dacă am petrecut doar câteva zile în SUA, oamenii pe care i-am întâlnit acolo m-au marcat pe termen lung şi am hotărât să urmez drumul lor.

Pe cine ai anunţat prima oară de intenţiile tale antreprenoriale? Cum a reacţionat familia? Dar colegii?

Nu cred că a fost un moment punctual când le-am zis celor din jur că vreau să fiu antreprenor. Pur şi simplu a fost un proces care s-a derulat treptat. Cred că familia şi prietenii şi-au dat seama de asta când au văzut că după facultate şi master, un „job adevărat” a întârziat să apară.

Ai primit şi sfaturi pe care le-ai folosit ulterior în aventura ta antreprenorială?

Am primit multe sfaturi utile de-a lungul timpului de la mulţi oameni, care m-au ajutat în momente grele. Chiar dacă nu-i numesc, ţin să le multumesc.

Câţi ani aveai când ai făcut SociaLook?

Am început SociaLook la 24 de ani, în primăvara lui 2011.

Cum a pornit totul?

Povestea SociaLook a început în mai 2011, dupa ce am ajuns la concluzia că primul meu start-up, Newistic – care între timp a pivotat şi făcea monitorizare social media pe domeniul sănătăţii, nu are şanse de reuşită. Atunci am decis să încep un nou proiect pe care, după câteva sesiuni de brainstorming, l-am numit SociaLook. Aveam o idee care a rezultat din munca mea la Newistic: să folosesc Social Media (LinkedIn, Facebook şi Twitter) pentru a determina cele mai bune conexiuni ale unei persoane într-o companie, fiind adresat antreprenorilor sau oamenilor de vânzări. Avantajul meu a fost că am avut un investitor străin alături de mine încă de la început.

A fost greu să renunţi la Newistic? Ce s-a întâmplat cu proiectul?

Nu ştiu dacă pot să zic că a fost greu să renunţ la Newistic. La un moment dat a venit o perioadă în care şi Ovidiu se putea implica mai puţin. Chiar dacă produsul începuse să aibă tracţiune, mai aveam foarte mult de lucru. Nu am fi reuşit să terminăm proiectul astfel încât să facem faţă produselor similare dezvoltate de către competiţie.

Când s-au alăturat proiectului Remus Toma şi Răzvan Roman, colegii care sunt implicaţi alături de tine în SociaLook?

Remus şi Răzvan s-au alăturat pe parcursul anului trecut, dar au avut şi au contribuţii importante la SociaLook.

Care e structura acţionariatului ? Cu ce anume a contribuit fiecare dintre voi la realizarea SociaLook?

Din păcate, nu pot dezvălui structura acţionariatului, dar pot spune că eu sunt acţionarul majoritar. Cele mai importante activităţi într-un start-up sunt partea tehnică, cea de produs şi cea de vânzări. Fiecare dintre noi a contribuit la SociaLook pe unul sau mai multe dintre aceste planuri.

Cum ai intrat în contact cu investitorul străin?

Pe investitor l-am cunoscut în perioada în care lucram la Newistic. Iniţial dorea să investească în Newistic, însă nu a mai făcut-o pentru că am renunţat la el. Dar a hotărât să fie alături de mine şi în cadrul SociaLook.

Cât a fost investiţia iniţială?

Investiţia iniţială fost mai mică de 50.000 de euro, dar de ordinul zecilor de mii. În următoarele luni aş fi mulţumit dacă am reuşi să mai atragem o finanţare de 100.000 – 200.000 de euro.

Cum s-a dezvoltat SociaLook de la înfiinţare şi până acum?

Traseul SociaLook a fost sinuos. Am schimbat de două ori complet produsul şi a fost nevoie de mai mult timp decât mă aşteptam pentru a găsi un produs care să aibă tracţiune. Au fost perioade de maxim, când am luat locul al treilea la „How To Web Start-up Challenge” în noiembrie 2011, şi perioade de minim, când nu vedeam o cale de a continua produsul existent. S-a întâmplat de două ori. Dar, în ultimele luni, lucrurile au mers bine, avem tracţiune şi ne pregătim de creştere.

Varianta actuală a SociaLook, cea de-a treia, se bazează doar pe Twitter. Cu ajutorul produsului nostru, orice companie care foloseşte SociaLook poate monitoriza activitatea pe care o au angajaţii pe Twitter şi poate vedea cât de buni ambasadori sunt aceştia pentru ea.

Ce aşteptări ai de la SociaLook? Cum crezi că va evolua?

Prima aşteptare pe care o am este să construim un produs unic care să fie folosit de companii globale. A doua aşteptare e să construiesc o echipă de oameni cât mai buni (tehnici, produs, business) în Romania, care să fie competitivă pe plan mondial. Dacă cele două aşteptări se vor îndeplini, va urma şi o a treia: un exit important sau o companie independentă de anvergură.

Cât timp îţi dai pentru fiecare dintre cele trei aşteptări?

Pentru produs aş spune 3 – 6 luni. Pentru echipa, între şase şi 12 luni, iar pentru exit nu am un orizont.

Câţi clienti aveţi şi cât de greu este să convingi un client de serviciile pe care le oferiţi?

Am început să căutăm clienti pentru varianta finală a produsului la sfârşitul anului trecut, aşa că deocamdată avem un număr mic de clienţi, dar suntem în discuţii cu alţii. Fiind un produs cu o abordare complet nouă, este destul de dificil să convingem companiile de utilitatea lui. Însă problema pe care produsul nostru o abordează a început să devină tot mai evidentă în ultimele luni şi am observat o deschidere mai mare a companiilor.

Produsul se adresează atât companiilor din ţară, cât şi din străinătate?

Focusul produsului este pe SUA, Marea Britanie şi, parţial, pe Vestul Europei. În aceste zone, companiile devin tot mai receptive la produsul nostru pentru că, pe măsură ce numărul angajaţilor care utilizează Twitter creşte, acestea nu mai au control asupra activităţii salariaţilor.

Este dificil să fii antreprenor în România? Este dificil sa fii un antrenor care nu trăieşte în Bucureşti?

Este dificil să fii antreprenor oriunde în lume, dar desigur că în Europa e mai greu decât în SUA. La fel, fiecare ţară din Europa are avantaje şi dezavantaje. Partea bună e că sunt tot mai multe metode de comunicare – de la Skype până la bilete de avion low-cost, astfel că oricine începe un start-up de tehnologie în Estul Europei are aproape la fel de multe posibilităţi ca o persoană din Londra sau din Berlin. Şi dacă nu, se poate muta acolo relativ uşor. În interiorul României, cred că pentru un start-up e important să fie în Bucuresti, atâta vreme cât este orientat pe piaţa internă. Produsele adresate pieţelor externe, aşa cum este SociaLook, pot fi construite şi în oraşe mai mici. Desigur că în Bucureşti există mai mult know-how legat de start-up-uri, dar nimic nu impiedică pe cineva din alt oraş să călătorească periodic în Bucureşti pentru întâlniri. În plus, din Târgu-Mureş, oraşul unde locuiesc, sunt zboruri directe către Londra, Paris, Roma sau Bruxelles, deci ajung la fel de uşor în aceste orase ca şi în cazul în care aş fi locuit în Bucuresti. În final, ca o completare, cred că această perioadă este cea mai propice din istorie pentru a fi antreprenor. Atât la nivel global, cât şi local.

În opinia ta, ce abilităţi trebuie să aibă un antreprenor? Ce abilităţi/calităţi ai tu ca antreprenor?

Cred că una dintre calităţile cele mai importante ale unui antreprenor de succes, dar care nu este menţionată prea des, este tenacitatea. Un antreprenor trebuie să împingă înainte proiectele sale chiar şi în momentele în care nimic nu merge conform aşteptărilor şi să îşi păstreze determinarea pe o perioadă de doi, trei sau mai mulţi ani.

O altă calitate necesară este aceea de a accepta imprevizibilitatea. Într-o companie aflată la început, foarte rar se ştie ce se va întâmpla peste trei luni sau poate şase luni. Astfel, un lucru care e sigur într-un moment, poate să nu mai fie sigur o lună mai tarziu. În acelaşi timp, trebuie să existe planuri foarte bine puse la punct chiar şi în aceste condiţii. Deci, un antreprenor trebuie să gasească balanţa perfectă între planificare şi flexibilitate.

Un antreprenor de succes trebuie să fie capabil şi să atragă oameni excepţionali, în condiţiile în care aceştia vor avea foarte multe posibilităţi profesionale ori poziţii în companii mari sau şansa de a-şi începe propria companie. Dar antreprenorii buni reuşesc să-i convingă să renunţe la un viitor previzibil şi să se alăture unor companii cu o traiectorie imprevizibilă.

Cred că mai sunt foarte multe alte calităţi necesare antreprenorilor.Eu sunt doar la început şi cred că mai am nevoie de timp pentru a arăta daca am calităţile necesare unui antreprenor.

Care sunt planurile tale pe termen scurt, mediu şi lung?

Planul meu pe termen scurt şi mediu este să construiesc o companie de succes. Pe termen lung, aş dori să-i ajut şi pe altii să facă asta. În paralel, încerc să contribui la creşterea ecosistemului antreprenorial în Târgu-Mureş şi în Transilvania. În Târgu-Mureş am început „The Start-up Lab” – un grup pentru antreprenori, actuali şi viitori, împreună cu Dumitru Rădoiu. Şi mai avem şi alte iniţiaţive în plan.

Cum se împacă viaţa personală cu cea de antreprenor?

Este destul de dificil să ajungi la un echilibru între cele două. Cand am început primul start-up, lucrând de-acasă, viaţa personală se confunda cu cea profesională şi se întâmpla frecvent să-mi petrec nopţile lucrând. În timp, am reuşit să-mi planific mai bine munca şi să fiu productiv în timpul zilei. Desigur, se mai întâmplă să fie momente în care sa lucrez noaptea sau în weekend dar, în general, programul meu de lucru este destul de normal. Poate doar mai lung.

Ai luat în calcul vreodată să te angajezi într-o companie?

Desigur. Mă gândesc periodic la asta şi cred că mi-ar plăcea să lucrez într-o companie, mai ales într-un alt start-up, când şi dacă imi voi incheia implicarea în SociaLook. Câtă vreme e o viziune puternică şi o echipă în care mă integrez, nu aş avea nimic impotrivă să lucrez cu altcineva. Dar, în momentul de faţă, am făcut o promisiune implicită partenerilor şi clienţilor de a mă concentra pe SociaLook şi nu iau în calcul nicio altă posibilitate.

Ai şi alte businessuri în dezvoltare? Te gândeşti să porneşti o afacere şi în alt domeniu?

Nu am alte businessuri în dezvoltare. Cred că focusul este foarte important pentru a reuşi şi sunt concentrat 100% pe SociaLook. În viitor, dacă SociaLook are succes, aş putea să mă gândesc şi la alte afaceri. Dacă ar fi sa încep o afacere în România, m-aş gândi la agricultură şi turism.