Ce ne motivează să muncim

April 19, 2013, , 6 comentarii, 8,056 afisari
Phoenix ATS

“Un salariu destul de mare ca să pot să… “ ar fi un prim răspuns suficient de just și realist, dacă ne raportăm la condițiile economice actuale (problema șomajului, lipsa stabilității la locul de muncă etc). Dintr-o perspectivă elementară, într-adevăr, motivația principală pentru muncă se reduce la partea financiară. Însă “banii nu aduc fericirea” (nici măcar la locul de muncă).

Motivația angajaților la locul de muncă a fost și mai este încă de actualitate pentru mulți specialiști din domeniul psihologiei organizaționale care continuă să exploreze modul în care ne raportăm la muncă și ce anume ne motivează cu adevărat.

Și pentru că problema motivației revine periodic în atenția tuturor, m-am gândit să vă recomand o resursă inspirațională și utilă, un filmuleț video din seria TEDex al lui Dan Ariely, profesor de psihologie și economie comportamentală la Universitatea Duke din State. Observațiile și concluziile acestuia mi s-au părut interesante pentru că oferă o viziune suficient de plauzibilă a motivației reale pentru muncă, a comportamentului uman în contextul acesteia, dar și a nevoii de a da un sens muncii noastre de zi cu zi.

Recrutezi?

Career Advisor

E-recruitment

Pentru a răspunde la întrebări de genul “De ce muncesc oamenii?“ sau “Cum reușim să ne bucurăm de efortul depus pentru munca prestată?“și a găsi o explicație a motivației pentru fiecare dintre noi, autorul a prezentat două experimente.

În primul experiment, mai multe persoane au fost rugate să construiască jocuri LEGO pt o anumită sumă de bani, iar după finalizarea unui joc, dacă acceptau propunerea, încă un joc pentru o sumă mai mică, apoi altul pentru și mai puțini bani și tot așa. Întregul efort depus de participanți avea un sens, deoarece contribuiau la construirea mai multor jocuri, în ciuda faptului că procesul se baza pe ciclicitate.

Experimentul a avut ca punct de plecare mitul grecesc al lui Sisif, omul condamnat să urce o stâncă în vârful muntelui, pentru ca apoi să îi aștepte coborârea și să o urce din nou. La eforturi asemănătoare au fost supuși și participanții care au primit sarcina de a construi jocuri LEGO pentru bani. Odată jocul terminat, una sau mai multe piese erau extrase din joc. Scopul a fost acela de a demonstra care sunt efectele muncii fără un rezultat sau progres vizibil; un joc al absurdului fără niciun sens și cu multe particularități demotivatoare pentru munca depusă.

Al doilea experiment a supus participanții la un exercițiu mai ușor: să găsească perechi din litere care erau înșirate aleatoriu pe o coală de hărtie, bineînțeles contra unei sume de bani. Și acest experiment a fost supus unor condiții/filtre specifice: recunoașterea muncii, ignorarea ei și distrugerea “produsului” final. Rezultatele au arătat că, atât ignorarea cât și distrugerea efortului depus au avut, firesc, un impact negativ pentru performanța participanților. Aceștia au fost demotivați de reacția examinatorului și s-au oprit din exercițiu.

Prezentarea autorului se încheie cu o comparație între viziunea filosofului scoțian Adam Smith despre noțiunea de eficiență și abordarea lui Karl Marx despre sensul muncii. Primul folosește un exemplu practic și util al termenului de eficiență şi presupune să aloci o responsabilitate specifică fiecărei persoane în parte pentru a genera productivitate și implicit eficiență. De cealaltă parte, Marx susține ideea că sentimentul pe care-l au oamenii cu privire la munca lor este mult mai important, la fel ca şi legătura care se creează cu ceea ce fac în mod repetat.

Vă invit să descoperiți care au fost concluziile celor 2 experimente urmărind materialul inspirațional What Makes us Feel Good about Our Work:

Taguri:
Comentarii (6)
  1. Ioan Micu says:

    Excelent pusa problema motivatiei. Felicitari Ioana pentru ideea articolului. In opinia mea ar mai fi de adaugat un lucru esential: explicatiile, adica, de ce se intampla lucrurile in acest mod?. Desigur, explicatia nu poate veni decat din psihologie. Exista cele 3 tipuri de foame psihologica care ne orienteaza actiunile: foamea de stimulare, foamea de confirmare, foamea de structurare a timpului.

    • Ioana Rijnetu says:

      @IoanMicu Multumesc frumos pentru aprecieri. Si mie mi s-a parut interesanta perspectiva prezentata de autor din prisma experiementelor. Cu siguranta, explicatia este una psihologica si diferita pentru fiecare individ in parte. Mi-a placut completarea cu “foame psihologica” 🙂

  2. gabriela says:

    Foarte bun! Multumesc! Mult succes in continuare 🙂

  3. Carmen Vasile says:

    Foarte inspirat articolul dvs. In prezent sunt putini specialisti HR care pun in discutie motivatia muncii alta decat retributia si posibilitatea de a avansa intr-o organizatie. Interesante si accesibile studiile si explicatiile oferite. Un material placut de parcurs si “motivant”.

  4. Ioana Rijnetu says:

    Multumesc frumos pentru aprecieri! Ma bucur ca v-a fost util materialul video. In contextul unor schimbari si transformari la nvel organizational, ar fi utila si o astfel de abordare. Sunt si alti factori motivatori pe langa cei de ordin material, insa difera de la individ la individ. Multumesc inca o data si numai bine!

Adauga comentariu

Cele mai noi
Extra
  • Special

    Consultant Career Advisor

    Mai multe Trimite o intrebare

    Evenimente

    Toate evenimentele

    Calculator

    Vezi care sunt costurile angajatului si cele ale angajatorului.
    Calculator de salarii
    Oferit de bancibancomate.ro - curs valutar banci