Emanciparea femeii, consumerismul, explozia informației sau calitatea vieții – cauze ale scăderii natalității

February 18, 2013, , Comenteaza, 9,045 afisari
Phoenix ATS

În urmă cu două săptămâni publicam prima parte a discuției cu Prof. Dr. Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române și profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București. Dacă, în prima parte a interviului, Prof. Dr. Vasile Ghețău ne-a răspuns la câteva întrebări referitoare la datele provizorii și preliminare de la ultimul Recensământ al Populației, interpretând, pentru PortalHR, datele care au legătură directă cu piața muncii din România, continuăm să vă prezentăm și alte aspecte interesante legate de demografia țării noastre. Mai precis, am ales o temă fierbinte pentru România: natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației, cu consecințe pe termen lung pentru țara noastră.

Se vorbește mult, în demografia României, despre îmbătrânirea populației. Ce înseamnă, exact, acest termen și ce ne puteți spune despre acest fenomen?

Îmbătrânirea demograFig 1a jpgfică înseamnă creșterea ponderii persoanelor vârstnice într-o populație. Factorul major al îmbătrânirii demografice este scăderea de lungă durată a natalității.  Ea a declanșat și a amplificat, în timp, procesul. În țările dezvoltate, începând cu anii 1970, a apărut un al doilea factor de accentuare doar a îmbătrânirii – progresul mai important al speranței de viață la vârstele avansate comparative cu vârstele tinere și adulte. În spatele acestei dinamici se află progresele de ordin economic, social și – mai ales – în domeniul medical.

Recrutezi?

Career Advisor

E-recruitment

Migrația amplifică gradul de îmbătrânire a populației dacă este importantă ca dimensiune. Faptul că scăderea de lungă durată a natalității a început mai târziu în România decât în țările europene dezvoltate, iar nivelul fenomenului înainte de 1990 era menținut, forțat, la valori mai ridicate decât în celelalte țări, a frânat viteza procesului de îmbătrânire. România avea, înainte de recensământ, un grad de îmbătrânire mai redus (figura 1a).

Există însă doi factori care vor contribui la o accelerare a îmbătrânirii în deceniile viitoare și trecerea țării noastre în grupa țărilor cu gradul cel mai ridicat de îmbătrânire a populației la mijlocul secolului (figura 1b): menținerea natalității la o valoare printre cele mai scăzute în Europa, pe o perioadă lungă, de aproape 20 de ani, și explozia migrației.

Fig. 1b jpgCostul economic al îmbătrânirii demografice poate fi estimat cu raportul de dependență a vârstnicilor: câți vârstnici, inactivi economic în cea mai mare parte, revin la 100 de persoane în vârstă de muncă, cele care suportă economic populația inactivă. În figura 2 poate fi examinat acest raport în anul 2010 și cum ar urma să evolueze în deceniile viitoare dacă natalitatea se menține la nivelul din ultimii ani (de fapt, fertilitatea feminină, adică numărul mediu de copii pe care îi naște o femeie și care este de numai 1,3 copii,  nivelul reclamat de simpla înlocuire a generațiilor fiind de 2 copii la o femeie).             

Îmbătrânirea demografică reprezintă cea mai preocupantă problemă demografică în țările europene din cauza multiplelor implicații de ordin economic, social și medical. Măsurile dure luate în ultimii ani în aproape toate țările din Uniunea Europeană ani de creștere a vârstei la pensionare, a vechimii în muncă pentru pensie completă, a condițiilor de pensionare anticipată, sunt legate direct de efectele îmbătrânirii demografice asupra sistemelor de asigurări sociale, rămase la scheme clasice și care se dovedesc ne-sustenabile pe termen lung. 

Fig. 2 jpgCum vedeți evoluția forței de muncă din România în următorii zece ani (mai ales în raport cu îmbătrânirea populației)?

La modul general, dimensiunea forței de muncă trebuie apreciată în raport cu populația inactivă economic, compusă din copii și persoane vârstnice. Va continua să se reducă ponderea tinerilor prin menținerea natalității la valori scăzute și va crește mai rapid ponderea persoanelor vârstnice. La mijlocul acestui secol vom avea la 100 persoane în vârstă de muncă 80 de persoane tinere și vârstnice, față de 60 astăzi. Aceste estimații prospective nu iau în considerare evoluția viitoare  a migrației externe, formularea unei ipoteze fiind imposibilă. Dacă propensiunea spre emigrare va continua să fie cea actuală, este ușor de realizat că raportul menționat va lua dimensiuni și mai dramatice.     

De ce are România o natalitate scăzută?

Natalitatea a scăzut în România doar în anii 1990-1994 și s-a menținut apoi la un nivel apropiat de 10 născuți la 1000 de locuitori, nivel pe care îl întâlnim și în țări dezvoltate (Austria, Germania, Italia, Spania sau Elveția) (figura 3).

Fig. 3 jpgCriza economică și financiară și-a pus, până acum, doar moderat amprenta pe nivelul fenomenului, nu numai în țările fost comuniste. Nu cred că, fundamental, în populațiile europene, există factori și mecanisme specifice unei țări sau alteia. Valori scăzute ale natalității întâlnim și în țări dezvoltate și în țările mai puțin dezvoltate, în țări din Europa de vest sau din Europa de vest ori de sud, în populații de religie catolică sau ortodoxă.  Cauzele trebuie căutate în felul în care s-a schimbat societatea europeană după cel de-al doilea război mondial. Literatura de specialitate sintetizează  întregul cadru în termenul de modernizare. Modernizare în economic, în social, în cultural, în spiritual, în medical. Privit mai îndeaproape acest cadru, câțiva factori și câteva mecanisme sunt privilegiate: emanciparea femeii, participarea ei într-o măsură  apropiată de cea a bărbatului la activități economice in afara gospodăriei, independența financiară a femeii, slăbirea rolului normelor culturale (religioase, în special) în atitudinea individului față de căsătorie, familie, copil, nuclearizarea familiei, costul copilului, contracepția modernă. Și alți factori pot fi menționați, dar nu pot fi neglijați cei care țin de stil de viață, consumerism, atracția  luxului, materialism și egoism, schimbări în ierarhia valorilor și oportunităților, explozia informației. Toate acestea le regăsim și la tinerii de la noi.

Trebuie adăugat, la toate acestea, și standardul de viață din România, sprijinul și facilitățile pe care le are familia tânără cu copii, calitatea asistenței medicale pentru mamă și copil, incertitudinea și felul în care țara a fost și este guvernată. Clasa politică românească nu s-a aplecat cu responsabilitate, continuitate, profesionalism și viziune pe termen lung asupra stării demografice a țării. Iar perspectivele sunt dramatice.     

Ce soluții ar exista pentru redresarea natalității, din punctul dumneavoastră de vedere?

Problema cheie a stării demografice a României și a perspectivelor acestei stări se află în nivelul fertilității, al numărului de copii pe care îi aduce pe lume o femeie. Cu doar 1,3 copii la o femeie, cum este fertilitatea feminină încă de la mijlocul anilor 1990, departe de acel nivel de doi copii care ar asigura înlocuirea în timp a generațiilor și o stabilizare a numărului populației, scăderea populației este matematic înscrisă în dinamica internă a demograficului. Prognoze elaborate cu o fertilitate de doi copii la o femeie chiar din anul 2013 arată clar că reculul populației ar urma să continue, mult mai lent însă, până în jurul anului 2075, când scăderea naturală ar fi stopată. O fertilitate de doi copii la o femeie nu va mai putea fi atinsă în țările care au cunoscut un recul de durată al fertilității și nivelul a ajuns la 1,3-1,5 copii la o femeie. O spun vocile cele mai autorizate ale științei demografice contemporane.

O redresare importantă  a nivelului actual nu ar trebui să fie însă privită cu scepticism total. Cu o fertilitate de 1,7-1,8 copii la o femeie scăderea naturală ar fi mult redusă. O astfel de creștere a fertilității nu ar putea proveni decât dintr-o politică familială pe care România nu a avut-o până acum. Componenta stimulativă (în variate forme) ar constitui baza unei astfel de politici, foarte costisitoare. Societatea românească nu are resurse pentru a elabora și aplica o astfel de politică. A stimula financiar, consistent, natalitatea în vremuri de criză, cum sunt cele în care ne aflăm, ar fi o mare eroare. Ce natalitate am stimula? Va trebui să așteptăm trecerea acestei teribile crize, să analizăm corect și competent tot ce s-a întâmplat în starea demografică a țării, să desprindem factorii și mecanismele care au lucrat, să elaborăm o strategie pe termen lung și foarte lung, cu răbdare, profesionalism și  responsabilitate. Și atunci vom putea vedea dacă lucrurile pot fi schimbate în direcția dorită și cu ce mijloace.       

Taguri:

Adauga comentariu

Cele mai noi
Extra
  • Special

    Consultant Career Advisor

    Mai multe Trimite o intrebare

    Evenimente

    Toate evenimentele

    Calculator

    Vezi care sunt costurile angajatului si cele ale angajatorului.
    Calculator de salarii
    Oferit de bancibancomate.ro - curs valutar banci