România, ţara cu 190 de milioane de şomeri

January 8, 2013, , Comenteaza, 5,032 afisari
Phoenix ATS

România a reuşit să strângă în ultimii aproape 22 de ani peste 190 de milioane de şomeri. Echivalentul populaţiei Braziliei, a cincea ţară din lume ca număr de locuitori, după China, India, Statele Unite şi Indonezia.

La cifra fabuloasă de 190 de milioane de şomeri se ajunge după adunarea tuturor persoanelor fără loc de muncă pe care le-a avut România din februarie 1991 şi până în noiembrie 2012. Datele sunt centralizate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), instituţie care publică lunar o evidenţă a numărului de şomeri pe plan local.

Şomajul este un indicator important când vine vorba de analizarea evoluţiei economice a unui stat. Iar ţări precum Spania sau Grecia sunt exemple foarte bune. Lovite puternic de criza globală recentă, cele doua state înregistrează valori record ale şomajului.

Recrutezi?

Career Advisor

E-recruitment

România a consemnat cea mai mare rată a şomajului în februarie 2002, de 13,5% la nivel naţional. În anul respectiv, rata medie lunară a şomajului s-a ridicat la 11,85%. Au fost şi trei ani – 1994, 1999 şi 2000, în care şomajul nu a coborât sub pragul de 10% lunar, potrivit ANOFM. Per ansamblu însă, rata medie lunară a şomajului între februarie 1991 şi noiembrie 2012 a fost de 7,34%. De asemenea, cea mai mica rată a şomajului din perioada 1991 – 2012 s-a înregistrat în a doua lună din 1991. România se putea lăuda la vremea în cauză cu puţin peste 65.000 de şomeri şi o rată a şomajului de 0,60%.

1994 este anul în care România avea, în luna martie, peste 1.291.000 de şomeri înregistraţi, cel mai mare număr din evidenţele ANOFM. După revoluţia din 1989, România a trecut în statistici cel puţin un milion de şomeri în 63 de luni.

Turbulenţele financiare care au debutat la nivel mondial în toamna lui 2008 au făcut ca şomajul să crească pentru cele mai multe luni consecutive, între august 2008 şi martie 2010. Un alt interval semnificativ de avans succesiv al ratei şomajului a fost între martie 1991 şi martie 1992.

Totodată, cea mai mare diferenţă între rata şomajului la nivel naţional comunicată pentru două luni consecutive s-a consemnat în decembrie 2001 şi ianuarie 2002. La sfârşitul lui 2001 rata şomajului era de 8,8% pentru ca la începutul lui 2002 să crească până la 12,7%

Pe de altă parte, cea mai importantă perioadă de descreştere consecutivă a somajului a fost contabilizată între aprilie 2010 (8,07%) şi iulie 2011 (4,77%).

În România, şomajul este calculat dupa două metodologii: cea publicată lunar ANOFM şi cea publicată trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică, respectiv rata Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Rata BIM este centralizată şi de către Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE).

Pe piaţa locală a forţei de muncă au apărut în ultimii ani o serie de controverse privind situaţia reală a numărului şomerilor, pe fondul diferenţelor existente între motodologiile de calcul ale ratei şomajului.

De exemplu, au fost situaţii în care datele publicate de ANOFM arătau o scădere a ratei şomajului, în vreme ce informaţiile furnizate de INS ori Eurostat evidenţiau o creştere a numărului românilor fără loc de muncă.

Radiografia salariilor

Spre deosebire de rata şomajului, care a avansat cu 900% între februarie 1991 şi noiembrie 2012, de la 0,6% la 5,4%, salariile românilor s-au majorat cu aproape 385.000% în intervalul ianuarie 1991 – octombrie 2012, potrivit evidenţelor INS.

Din ianuarie 1991 şi până în august 1994 salariul mediu net a crescut constant. Nivelul de 1.000 de lei net a fost depăşit pentru prima oară în decembrie 2006, când salariul mediu net consemnat de INS s-a ridicat la 1.099 de lei. Totul s-a întâmplat la ceva mai mult de un an de la introducerea leului nou. Comparativ, bariera de 500 de lei a fost atinsă în noiembrie 2003, când salariul mediu net lunar era puţin peste 503 lei.

Cel mai ridicat salariu mediu net pe economie s-a înregistrat în decembrie 2011, când a depăşit 1.600 de lei.

În contextul sărbătorilor de iarnă şi a primelor şi bonusurilor oferite de angajatori, luna decembrie a adus de fiecare dată după 1990 un avans semnificativ al salariului mediu net comparativ cu cel din lunile anterioare. Începând cu 1991, românii au primit doar de şase ori un salariu mediu net mai mare în ianuarie în raport cu luna decembrie a anului precedent

Criza economică globală începută în 2008 a afectat grav nivelul veniturilor românilor în anii ce au urmat. Astfel, vârful salarial de 1.489 de lei din decembrie a mai fost atins abia martie 2010, iar apoi în decembrie 2010. Cel mai mic salariu mediu net din perioada care a urmat debutului crizei economice a fost de 1.340 de lei a fost consemnat în septembrie şi octombrie 2010.

Românii continuă sa primească printre cele mai mici recompense financiare raport la veniturie celorlalţi angajaţi din UE, în ciuda creşterilor salariale de care s-au bucurat în ultimii 21 – 22 de ani.

Românii încasează lunar un salariu minim de 161,91 de euro, în vreme ce bulgarii, care au cele mai mici salarii din UE, primesc 138,05 euro, arată datele publicate de Eurostat pentru 2012. 

Taguri:

Adauga comentariu

Cele mai noi
Extra
  • Special

    Consultant Career Advisor

    Mai multe Trimite o intrebare

    Evenimente

    Toate evenimentele

    Calculator

    Vezi care sunt costurile angajatului si cele ale angajatorului.
    Calculator de salarii
    Oferit de bancibancomate.ro - curs valutar banci